În multe sesiuni de joc pe laptop, o limită stabilă de 60 FPS poate fi mai utilă decât un vârf de 200+ FPS dacă ventilatoarele accelerează, iar intervalele dintre cadre devin neregulate după câteva minute. Un posesor de MacBook Pro a raportat viteze ale ventilatoarelor de 5,000–6,000 RPM după aproximativ cinci minute de joc, moment în care un benchmark scurt s-ar fi încheiat deja. Cadrele de vârf pierdute contează mai puțin decât instabilitatea apărută după reacția sistemului de răcire.
Idei principale
- Limitarea numărului de cadre reduce procesarea excedentară când performanța fără limită rămâne peste 60 FPS.
- Un test de durată surprinde reacția întârziată a ventilatoarelor, pe care un benchmark de cinci minute o poate rata.
- O comparație completă urmărește temperaturile ambelor componente, deoarece valorile CPU și GPU pot diferi în funcție de sarcină.
- O evaluare utilă pune pe primul loc livrarea constantă a cadrelor, nu cel mai mare număr FPS de moment.
O limită nu face automat jocul mai rapid sau laptopul mai rece. Beneficiul depinde de măsura în care randarea fără limită ține CPU sau GPU ocupate cu producerea unor cadre pe care ecranul, motorul jocului ori jucătorul nu le pot folosi. Comparația corectă este, așadar, un test pereche de durată: același dispozitiv, joc, setări, mediu ambiant, mod de alimentare și traseu în joc, cu media FPS, valorile minime pentru 1% dintre cadre, temperaturile, consumul și turația ventilatoarelor în RPM înregistrate în timp.
FPS devine instabil după câteva minute de joc deoarece acumularea de căldură schimbă limita
Primul minut măsoară un laptop relativ rece; minutul douăzeci măsoară întregul sistem de răcire. Căldura trebuie să treacă de la cipurile CPU și GPU prin materialul de interfață termică, conductele termice sau camera de vapori și radiatoare, apoi în încăpere. În acest interval, frecvențele boost pot rămâne suficient de ridicate pentru o medie inițială impresionantă. După ce carcasa și ansamblul de răcire absorb mai multă energie, firmware-ul poate reduce tensiunea, frecvența sau puterea pentru a menține temperaturile în limitele de funcționare.
Răspunsul ventilatoarelor adaugă o altă întârziere. Un controler poate tolera creșterea temperaturii înainte de a trece de la un profil silențios la câteva mii de RPM. Astfel apare succesiunea familiară: început fluid, accelerare bruscă a ventilatoarelor, apoi cadre rapide și lente care alternează. Studiul Universității din Southampton Mitigating Interactive Performance Degradation from Mobile Device Thermal Throttling tratează performanța interactivă ca pe o problemă distinctă, deoarece reducerea nediferențiată a performanței poate afecta promptitudinea răspunsului chiar și atunci când consumul total trebuie să scadă.
Rulați fiecare configurație cel puțin 20 de minute după încărcarea aceleiași salvări sau reluări. Ignorați meniurile, compilarea shaderelor și stocarea în cache a resurselor la prima rulare. Înregistrați date la fiecare minut pentru a vedea când se schimbă curba ventilatoarelor și dacă timpii cadrelor se deteriorează în același moment. Un rezultat după cinci minute poate fi util, dar descrie încălzirea inițială, nu starea stabilizată care contează într-o sesiune lungă de joc.
O limită de 60 FPS reduce sarcina doar când randarea fără limită o depășește
Un limitator de cadre creează o rezervă termică atunci când laptopul poate reda altfel cu mult peste 60 FPS. Dacă un GPU produce 100–130 FPS într-un joc la 4K cu setări medii, ținta de 60 FPS poate reduce numărul cadrelor trimise spre procesare, randate și afișate în fiecare secundă. Astfel pot scădea utilizarea GPU, consumul pachetului și solicitarea ventilatoarelor. Rezerva obținută poate ajuta sistemul să mențină frecvențe mai constante, deși schimbarea exactă trebuie măsurată pe fiecare laptop.
Limita ajută puțin când jocul rulează deja sub 60 FPS. O scenă care livrează 48 FPS cu GPU utilizat la maximum cere în continuare hardware-ului să finalizeze fiecare cadru posibil. În acest caz, reducerea rezoluției, a calității ray tracing, a densității personajelor sau a altei setări solicitante are șanse mai mari să schimbe sarcina termică. Jocurile esports limitate de CPU necesită și ele atenție: limitarea cadrelor poate reduce munca, dar simularea de fundal, rețeaua, fizica și ratele mari de interogare pot menține solicitarea CPU ridicată.
Un utilizator Reddit r/GamingLaptops a raportat valori de 100 W, 60-65°C și 70°C în timp ce discuta comportamentul CPU și GPU în sarcina de navigare descrisă. Sursa: Reddit r/GamingLaptops
Contează și metoda de livrare a cadrelor. Începeți cu limitatorul integrat în joc, deoarece acesta își poate regla propria coadă de randare. Dacă timpii cadrelor rămân neregulați, comparați-l cu un limitator din driver. Rata variabilă de reîmprospătare poate păstra fluiditatea vizuală la 60 FPS pe un ecran compatibil, în timp ce V-Sync convențional poate adăuga latență sau poate produce salturi vizibile când performanța scade sub pragul ratei de reîmprospătare. Schimbați câte un singur parametru: combinarea limitei FPS, a unui profil nou de alimentare, a reducerii tensiunii și a unui preset grafic într-o singură rulare face imposibilă identificarea factorului util.
Și o rată stabilă mai mică poate fi preferința potrivită. Un posesor de Lenovo a considerat acceptabil intervalul raportat de 30–40 FPS pentru un test vizual, observând temperaturi CPU în jurul a 60°C și valori GPU de 64–66°C. Aceasta nu stabilește o țintă universală, dar susține un principiu practic: constanța cadrelor trebuie judecată după scopul sesiunii, nu după cel mai mare număr afișat într-un colț.
Comparația cadenței cadrelor la 60 FPS și fără limită dezvăluie constrângeri diferite
Media FPS măsoară debitul de cadre, în timp ce valorile minime pentru 1% dintre cadre evidențiază cadrele lente care influențează fluiditatea percepută. O medie de 162 FPS poate coexista cu sacadări dacă o mică parte dintre cadre necesită mult mai mult timp pentru randare. În schimb, o limită de 60 FPS poate reduce debitul, dar poate părea mai constantă când majoritatea cadrelor sosesc aproape de bugetul de 16.7 ms. Limita câștigă la cadența cadrelor doar dacă distribuția timpilor se restrânge fără a introduce o latență deranjantă.
Temperatura și turația ventilatoarelor în RPM explică de ce s-au schimbat statisticile FPS. Înregistrați temperatura pachetului CPU, temperatura GPU, puterea pachetului CPU, puterea GPU, frecvențele efective și eventualele semnalizări ale limitelor termice sau de putere. Folosiți frecvențele efective, nu pe cele solicitate, dacă programul de monitorizare le oferă pe ambele. O temperatură GPU constantă nu dovedește că întregul sistem funcționează confortabil, deoarece CPU poate gestiona comenzile de randare, simularea, sarcinile de fundal sau decompresia la alte niveluri de temperatură și consum.
| Indicator | Rulare limitată la 60 FPS | Rulare fără limită | Semnal pentru decizie |
|---|---|---|---|
| Media FPS | Așteptată aproape de ținta de 60 FPS când sistemul are rezervă | Înregistrați media susținută, nu vârful inițial | Arată debitul de cadre la care se renunță prin limitare |
| Valoarea minimă pentru 1% dintre cadre | Comparați cu ținta de 60 FPS și bugetul de 16.7 ms per cadru | Comparați înainte și după schimbarea turației ventilatoarelor sau a frecvenței | Arată dacă s-au rărit cadrele lente |
| Temperatura CPU și GPU | Înregistrați ambele componente după stabilizarea valorilor | Înregistrați ambele componente la aceleași momente | Identifică prima componentă care își atinge limita |
| Turația ventilatoarelor în RPM | Notați momentul accelerării, viteza susținută și oscilațiile | Notați aceleași trei comportamente | Leagă răspunsul acustic de schimbările cadenței cadrelor |
Metodologie: Rulați fiecare mod timp de 20 de minute pe același laptop, cu aceeași versiune de joc, salvare sau reluare, aceleași setări grafice, profil de alimentare, mod de afișare și condiții ambientale. Capturați timpii cadrelor și ratele minimă, medie și maximă pe întreaga durată; înregistrați temperaturile, consumul, frecvențele efective, semnalizările limitelor și turația ventilatoarelor din HWInfo64 o dată pe minut. Repetați rulările în ordine inversă pentru a reduce influența pornirii la cald.
Reducerea performanței din cauza temperaturii necesită un test repetabil de 20 de minute

Cel mai bun test acasă folosește două condiții pereche și un traseu repetabil. Alegeți un benchmark integrat, o reluare, o hartă de antrenament sau un circuit fix de cinci minute. Aduceți laptopul la o stare de repaus comparabilă, închideți lansatoarele și serviciile de actualizare, conectați același adaptor de alimentare și așezați-l pe aceeași suprafață. O diferență provocată de o actualizare Windows, de compilarea shaderelor sau de o suprafață moale care blochează admisia aerului nu este un rezultat al limitării FPS.
- Pregătiți valoarea de referință: reporniți jocul, verificați presetul grafic și rezoluția și notați temperatura ambiantă dacă aveți termometru.
- Rulați fără limită timp de 20 de minute: capturați jurnalul timpilor cadrelor și datele CPU, GPU, de consum, frecvență și ventilatoare la fiecare minut.
- Lăsați temperaturile să revină aproape de referință: folosiți un interval fix de răcire în loc să începeți a doua rulare cu carcasa deja încinsă.
- Rulați la 60 FPS timp de 20 de minute: repetați exact traseul, comenzile și intervalul de monitorizare.
- Inversați ordinea: în a doua pereche, rulați mai întâi cu limită și apoi fără limită. Comparați medianele rulărilor pereche.
Analizați cronologia înaintea rezumatului. O rulare limitată care are media de 60 FPS și una fără limită cu media de 110 FPS răspund doar la întrebarea privind debitul de cadre. Căutați o creștere a timpilor cadrelor lente, scăderea frecvenței efective, activarea indicatorului de limită termică sau oscilațiile ventilatoarelor. Dacă aceste evenimente apar împreună în minutul 12, comportamentul din partea finală a sesiunii merită mai multă greutate decât primele cinci minute.
Relatările comunității furnizate justifică acest protocol, dar nu conțin o comparație controlată cu limita de 60 FPS. Această distincție păstrează valoarea observațiilor fără a transforma laptopuri și setări diferite într-un benchmark artificial. Un studiu MIT despre modele statistice de utilizare în proiectarea termică a procesoarelor mobile raportează că peste 90% dintre procesoarele limitate termic din modelul său necesitau o reducere a consumului sub 10% pentru a rămâne în limite. Constatarea justifică testarea unei reduceri moderate a sarcinii, dar rezultatul rămâne specific dispozitivului.
Datele CPU și GPU trebuie analizate separat
O valoare GPU aparent normală poate ascunde o constrângere la nivelul CPU. Un posesor de ROG Strix G18 a raportat o putere GPU de aproximativ 100 W și o temperatură GPU de 60–65°C, în timp ce CPU ajunsese deja la 70°C în timpul navigării pe web. O rulare de joc poate mări sau inversa diferența, în funcție de titlu. Jocurile de strategie, simulatoarele, shooterele competitive și compilarea shaderelor pot solicita intens procesorul chiar dacă cipul grafic rămâne sub pragul său termic.
Doi factori de la finalul sesiunii pot distorsiona testul termic
Prima capcană este încheierea benchmarkului înainte ca temperatura carcasei să se stabilizeze. Un laptop poate obține cifre bune fără limită, își poate accelera ventilatoarele câteva minute mai târziu și apoi poate produce FPS instabil. Soluția este simplă: păstrați traseul complet al timpilor cadrelor, marcați minutul în care se schimbă comportamentul ventilatoarelor și comparați separat ultimele cinci minute cu media întregii rulări.
A doua capcană este monitorizarea doar a indicatorilor GPU de pe ecran. Înregistrați temperatura pachetului CPU, frecvența efectivă, puterea pachetului și indicatorii de limitare alături de datele GPU. Cercetarea Universității Boston despre performanța susținută în sisteme constrânse termic analizează politici de control care țin cont de performanța în timp, ceea ce arată de ce o singură temperatură instantanee nu poate descrie comportamentul susținut.
Programul de monitorizare poate introduce propriile variații, așa că păstrați același interval de citire a senzorilor și evitați folosirea simultană a mai multor suprapuneri care colectează aceleași date. Dacă rularea limitată arată un consum CPU mai mic, dar aceleași valori minime pentru 1% dintre cadre, limita poate fi creat o rezervă termică fără să schimbe experiența de joc actuală. Dacă atât frecvențele efective, cât și valorile minime pentru 1% dintre cadre se îmbunătățesc spre final, limita rezolvă o restricție măsurabilă a performanței susținute.
Reglarea frecvenței, tensiunii și fluxului de aer funcționează cel mai bine în ordine controlată
Începeți cu reglajul software reversibil: aplicați limita de 60 FPS și repetați același traseu. Dacă temperaturile scad, iar valorile minime pentru 1% dintre cadre rămân similare sau se îmbunătățesc, laptopul consuma energie pentru cadre excedentare. Dacă rezultatul aproape nu se schimbă, testați o limită a frecvenței CPU. Un participant care folosește HP Victus a descris limitarea frecvenței ca metodă de reducere a temperaturii, cu un efect FPS incert, dar probabil modest, subliniind nevoia de verificare în jocurile online. Această observație practică este utilă deoarece jocurile multiplayer care solicită mult CPU pot răspunde diferit față de un test single-player limitat de GPU.
Urmează reducerea tensiunii, acolo unde hardware-ul și firmware-ul o permit. Reduceți tensiunea în pași mici, testați stabilitatea pentru blocări sau erori de calcul și păstrați un profil despre care știți că funcționează. Dezactivarea funcției boost a CPU poate reduce și mai mult vârfurile scurte de consum, dar poate diminua performanța în jocurile limitate de CPU. Evaluați împreună media FPS și valorile minime pentru 1% dintre cadre; un profil mai rece, dar cu multe cadre lente, este slab pentru jocuri, chiar dacă graficul temperaturii arată bine.
Testați schimbările de flux de aer după stabilirea reperului software. Ridicați marginea din spate, eliberați admisia, îndepărtați praful și verificați dacă standul cooler laptop extern se aliniază cu orificiile de ventilație ale laptopului. Garniturile din spumă pot direcționa aerul spre admisie în loc să-l lase să iasă pe lângă carcasă. Un posesor de G16 a raportat reglarea unui stand etanșat la 2,300 RPM, ilustrând faptul că etanșarea și viteza de funcționare sunt variabile diferite.
Ecranele cu rată mare de reîmprospătare și configurațiile 4K implică compromisuri diferite
Un laptop de gaming cu ecran de 240 Hz oferă un scop clar randării fără limită: latență de intrare mai mică și actualizări mai frecvente ale ecranului. Pe o configurație QHD+ 240 Hz din clasa MSI Crosshair 16, limita de 60 FPS sacrifică o mare parte a acestei posibilități. Totuși, o relatare care leagă accelerarea bruscă a ventilatoarelor de scăderi FPS arată de ce alternativa nu trebuie evaluată doar după vârful inițial. Testați 120, 144 sau o altă limită intermediară dacă 60 FPS pare prea restrictiv; ținta utilă este cea mai mare rată repetabilă pe care sistemul de răcire o poate susține.
Un joc la 4K cu setări medii care produce peste 100–130 FPS implică alt compromis. Șaizeci de cadre pe secundă pot fi deja suficiente pentru jucător, iar restul muncii de randare poate fi redus pentru a economisi energie. Rezerva obținută poate reduce și zgomotul, dar turația în RPM trebuie măsurată, deoarece firmware-ul poate menține o curbă agresivă a ventilatoarelor și după scăderea temperaturilor. Un grafic doar al temperaturilor ar omite acest cost de utilizare.
Decizia depinde, așadar, de ecran, joc și scopul sesiunii. Jucătorii competitivi pot accepta mai mult zgomot al ventilatoarelor pentru latență mai mică, în timp ce cineva care testează calitatea vizuală într-un anumit fir Reddit poate prefera un interval stabil de 30–60 FPS. Creatorii care se joacă între sarcini lungi pe CPU sau GPU ar trebui să compare și pornirea la rece cu un laptop deja cald. Studiul din Electronics privind efectele de durată ale limitării termice susține includerea duratei în măsurarea performanței, nu tratarea ei ca pe un detaliu secundar al testului.
Concluzia inițială rămâne valabilă: cadrele eliminate de o limită pot conta mai puțin decât cadența neregulată și reducerea performanței din cauza temperaturii apărute după accelerarea ventilatoarelor. Păstrați modul fără limită dacă valorile minime pentru 1% dintre cadre, latența și temperaturile susținute rămân acceptabile. Păstrați limita de 60 FPS dacă produce o distribuție mai strânsă a timpilor cadrelor, o sarcină susținută mai mică asupra componentelor sau ventilatoare mai silențioase, fără să afecteze experiența pe care o prețuiți.
Specificațiile produselor
| Model | Răcire | Putere | Zgomot | Greutate | Fixare | Port | Tensiune | Suport | Moduri | Material | Conținutul pachetului | Compatibilitate | Afișaj | Protecție | Lungimea tubului | Scăderea temperaturii | Viteza ventilatoarelor | Comenzi | Iluminare | Dimensiuni | Conector | Înclinare |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| KryoZon S9 – cooler pentru telefon cu răcire cu lichid, fără ventilator | Răcire cu lichid (circuit de nivel PC) | 30W | 0 (fără ventilator, pompă fără perii <30dB) | 75g | Magnetică + clemă | Type-C | 12V / 2.5A | Filet din alamă de 1/4" (compatibil cu 99% dintre suporturi) | 3 moduri: Ridicat / Redus / AI | Aliaj de aluminiu + ABS | Cooler x1, cablu x1, clemă x1, manual | Telefoane cu lățime de până la 92mm | Temperatură în timp real | Alertă de supraîncălzire + oprire automată | 1.2m | — | — | — | — | — | — | — |
| KryoZon H7 – stand cooler laptop cu semiconductor și 8 ventilatoare | Semiconductor TEC + ansamblu de 8 ventilatoare | Adaptor DC 9V/3A (27W) | — | 1,374g | — | — | — | — | — | ABS + aliaj de aluminiu | — | Până la 21 inch | — | — | — | 10 degree C | 3,200 RPM | Două reglaje independente, fiecare cu 5 niveluri | RGB, 10 moduri | 416x316x45mm | DC5.5 | Reglabilă |
Întrebări frecvente
Limita de 60 FPS reduce temperatura laptopului?
Poate reduce temperatura când laptopul ar reda altfel cu mult peste 60 FPS. Dacă jocul rulează deja sub limită sau rămâne constrâns de CPU, diferența de temperatură poate fi mică; verificați-o prin rulări pereche de câte 20 de minute.
De ce scade FPS după câteva minute de joc?
Ansamblul de răcire absoarbe treptat căldură, după care firmware-ul poate reduce frecvența sau puterea. Răspunsul întârziat al ventilatoarelor, căldura din partea CPU, procesele de fundal și limitele de putere pot produce simptome asemănătoare; înregistrați simultan senzorii și timpii cadrelor.
Valorile minime pentru 1% dintre cadre sunt mai utile decât media FPS?
Răspund la întrebări diferite. Media FPS măsoară debitul total de cadre, în timp ce valoarea minimă pentru 1% rezumă grupul semnificativ al celor mai lente cadre și este adesea mai sensibilă la sacadări și la instabilitatea apărută spre finalul sesiunii.
Cât trebuie să dureze un benchmark termic pentru jocuri?
Folosiți cel puțin 20 de minute pentru fiecare configurație și analizați separat ultimele cinci minute. Repetați perechea în ordine inversă, astfel încât o carcasă deja caldă la pornire să nu favorizeze mereu aceeași setare.
Să limitez FPS înainte de a reduce tensiunea?
Testați mai întâi limita, deoarece este rapidă și reversibilă. Dacă nu oferă suficientă rezervă termică, evaluați separat o reducere prudentă a tensiunii sau o limită a frecvenței CPU și testați stabilitatea după fiecare schimbare.
Referințe și citări
- Politicile de gestionare termică interactivă pot păstra performanța în perioadele interactive critice. (Universitatea din Southampton — Mitigating Interactive Performance Degradation from Mobile Device Thermal Throttling)
- Lucrarea acceptată documentează Task Utilization Scaling pentru dispozitive mobile constrânse termic. (Lucrarea acceptată a Universității din Southampton)
- Peste 90% dintre CPU-urile limitate termic din populația modelată aveau nevoie de o reducere a consumului sub 10% pentru a rămâne în limite. (MIT — Statistical Usage Models in Mobile Processor Thermal Design and Testing)
- Sistemele constrânse termic necesită politici de control care iau în calcul performanța susținută în timp. (Universitatea Boston — Providing Sustainable Performance in Thermally Constrained Mobile Devices)
- Sarcinile de lungă durată sunt necesare pentru evaluarea impactului asupra performanței al controlului frecvenței în funcție de temperatură. (Electronics — Impact of Thermal Throttling on Long-Term Performance)
- O relatare despre jocuri a consemnat un interval stabil de 30–40 FPS, temperaturi CPU în jurul a 60°C și temperaturi GPU de 64–66°C. (Reddit r/Lenovo)
- Un posesor de MacBook Pro a raportat viteze ale ventilatoarelor de 5,000–6,000 RPM după aproximativ cinci minute de joc. (Reddit r/macgaming)
- Un posesor de MSI Crosshair 16 a asociat accelerarea bruscă a ventilatoarelor cu scăderi FPS. (Reddit r/MSILaptops)
- O configurație TUF A15 reglată a atins 200+ FPS, a avut o medie de 162 FPS și, potrivit relatării, a schimbat foarte puțin valoarea minimă pentru 1% dintre cadre. (Reddit r/Asustuf)
- O relatare despre ROG Strix G18 a consemnat un GPU la 60–65°C și aproape 100 W, în timp ce CPU ajunsese deja la 70°C în timpul navigării. (Reddit r/GamingLaptops)
- Un participant care recomanda limitarea frecvenței CPU se aștepta la un impact modest asupra jocurilor, recunoscând incertitudinea pentru jocurile online. (Reddit r/HPVictus)
- Un posesor de G16 a tratat potrivirea garniturii din spumă și viteza de funcționare de 2,300 RPM ca variabile separate ale standului de răcire extern. (Reddit r/ZephyrusG14)
- Un posesor de laptop a raportat că FPS devine instabil după câteva minute, nu la începutul sesiunii. (Reddit r/GamingLaptops)
- O comparație între turațiile unui stand cooler laptop extern a raportat temperaturi CPU de 89°C fără stand, 78°C la 1,000 RPM și 72°C la 2,800 RPM; valorile GPU au fost 70°C, 56°C și 49°C. (Reddit r/GamingLaptops)
- O relatare despre Battlefield 6 a consemnat temperaturi CPU de 78–84°C înainte și 68–72°C cu un Llano V12, la sarcină maximă. (Reddit r/GamingLaptops)
- Un test 3DMark Time Spy a consemnat scăderea temperaturii CPU de la 93°C la 82°C și a temperaturii GPU de la 73°C la 63°C cu un stand de răcire extern. (Reddit r/GamingLaptops)
- O relatare despre Llano V12 a consemnat schimbarea temperaturilor în repaus de la aproximativ 45°C la 27°C și a celor în jocuri de la 85–90°C la 65–70°C la 500 RPM. (Reddit r/GamingLaptops)
- O comparație pentru ASUS ROG Scar 16 a raportat o diferență de 10–15°C între două modele de standuri de răcire etanșate, alături de o diferență de zgomot. (Reddit r/GamingLaptops)
- O comparație pentru Predator Helios 16 a descris schimbări de temperatură de aproximativ 10°C și 5°C, împreună cu niveluri de zgomot diferite. (Reddit r/GamingLaptops)
- Techduardo a raportat că temperatura Galaxy S25 Ultra a crescut de la 33°C la 43°C fără răcire și de la 13°C la 15°C cu KryoZon S9 în timpul unui Wild Life Stress Test de aproximativ 20 de minute. (Techduardo)
- Techduardo a raportat că temperatura Galaxy S25 Ultra a crescut de la 35°C la 43°C fără răcire și de la 12°C la 23°C cu KryoZon S9 în timpul Wild Life Extreme, în timp ce telefonul se încărca. (Techduardo)
- Techduardo a raportat că temperatura Galaxy S25 Ultra a crescut de la 35°C la 42°C fără răcire și de la 10°C la 14°C cu KryoZon S9 în timpul Solar Bay, în timp ce telefonul se încărca. (Techduardo)
- În testul Techduardo de înregistrare 4K60 timp de 30 de minute cu Galaxy S25 Ultra, valorile interne pentru baterie, procesor și grafică au fost de 42°C, 57°C și 53°C fără răcire, față de 10°C, 41°C și 37°C cu KryoZon S9. (Techduardo)
- O discuție despre standuri de răcire externe a descris o scădere a temperaturii de 10–15°C, însoțită de zgomot perceput ca ridicat. (Reddit r/GamingLaptops)
- O discuție despre standuri de răcire externe a comparat zgomotul perceput și eficacitatea coolerelor etanșate pentru laptopuri. (Reddit r/GamingLaptops)
Surse din comunitate și relatări ale utilizatorilor
- Când mă joc, am văzut temperatura CPU trecând de 90C, cu ventilatoarele pe automat. Și marginile tastaturii sunt fierbinți la atingere. (Utilizator Reddit (Reddit))
- Doar dacă ating partea de sus a tastaturii mă ard degetele; când nu joc ceva solicitant, PC-ul stă la 67... (Utilizator Reddit (MSI) (Reddit))
- Aș spune că laptopurile de gaming de azi nu mai merită numite laptopuri. Nu le poți ține în poală. Te ard... (Utilizator Reddit (Reddit))
- Tocmai am luat un asus ROG zehpyrus G16; chiar și doar pornit pe desktop, se încălzește destul de tare pe picioare dacă stau cu el... (Utilizator Reddit (ASUS ROG) (Reddit))
- Îmi vedeam de treabă când m-am dus să iau laptopul și l-am găsit arzător de fierbinte. Era atât de fierbinte, încât degetele mele... (Utilizator Reddit (Lenovo Legion) (Reddit))
- Aș zice că, la maximum, se aude cam la jumătate față de un aspirator obișnuit sau un ventilator mare. De obicei îl țin la 1200rpm și... (Utilizator Reddit (Reddit))